Traditii si obiceiuri de Paste in Crisana

                          Traditii si obiceiuri de Paste in Crisana



   Sarbatoarea Sfintelor Pasti este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de slujbe speciale savarsite in cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti. De pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul. 
 
     Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este, din fericire, inca practicat, mai ales, la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

     Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos.
 
     Ouale de Pasti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si "miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouale pentru masa de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa, niciodata in Vinerea Mare.
 
     Incondeierea sau "impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

     In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra. 

Traditii si obiceiuri de Paste in Banat

                                 Traditii si obiceiuri de Paste in Banat

   Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat acordându-i-se o valoare deosebită. Tradițiile de Paște din Banat sunt mai puține decât in alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.

   Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos.

   Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie.

   De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.

   În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.

   În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.

   În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta.   
   La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.

Traditii si obiceiuri de Paste in Dobrogea

                              Traditii si obiceiuri de Paste in Dobrogea

           Dobrogea este una dintre zonele care mai pastreaza inca nealterate traditiile si obiceiurile. Perioada Pastelui este incarcata de sarbatoare, fie ca celebreaza Invierea Domnului crestina ori venirea primaverii precrestina.Inaintea Pastelui, de Paste si dupa Paste, dobrogenii sunt preocupati cu respectarea traditiilor, tinute si interpretate cu strictete de ritual, caci de aceasta depinde prosperitatea intregului an. Dobrogea sarbatoreste Lazarelul, Olaria, Caloianul, Paparuda, Cucii.

Paparuda este un obicei practicat in a treia zi de Pasti pe care il intâlnim in comunitatile de lipoveni din localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila. Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrâne, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Alaiul e alcatuit dintr-un numar variabil de personaje, dintre care cel putin una-doua trebuie sa fie mascate. Acestea sunt dezbracate si apoi infasurate in frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz este legata deasupra capului cu cotoarele in sus si acopera tot corpul ca un con de verdeata. Ramurelele sunt impestritate cu panglici rosii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casa la alta, si in curte, insotitoarele cânta un cântec ritual, batând din palme, iar paparuda joaca un dans saltaret.

Traditii si obiceiuri de Paste in Transilvania

                                 
                                      Traditii si obiceiuri de Paste in Transilvania


      Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.

Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa “noua” va avea noroc toata viata.

        Apa prezinta un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos…

        Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara.

Traditii si obiceiuri de Paste in Oltenia

 


                                                  Traditii si obiceiuri de Paste in Oltenia

  Dupa înviere, în Bucovina, Oltenia, Muntenia si mai putin în Transilvania, ca sa poata primi Pastele, cei care n-au fost la biserica trebuie sa se purifice, spalându-se ritualic cu apa în care s-au pus un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Astfel, ei împrumuta roseata oului - vitalitatea. Muntenii si oltenii pun ouale în apa dintr-un castron mai mare si se spala pe fata, iar bucovinenii obisnuiesc sa se frece cu oul pe obraji ca sa fie siguri de "transferul” rosetei. Banul se pune pentru spor, belsug si stralucire, iar oul, pentru rodnicie si fertilitate. Abia dupa acest moment ritualic, familia se poate aseza la masa.

Daca pâna în Joia Mare gospodina n-a avut ragaz sa pregateasca pasca si celelalte bunatati, traditia îi îngaduie sa termine pregatirile în Sâmbata învierii. Dupa ce termina de pregatit bucatele, ea umple cosul pascal, pe care capul familiei îl va duce la biserica.

Obiceiul se petrece diferit de la o zona la alta, bucovinenii si moldovenii având cea mai complexa si fastuoasa formula. În cos, la suprafata, se pun pasca, ouale rosii, cele încondeiate si "baba" (o pasca în forma de spirala, coapta într-o forma speciala, care lasa loc doar unui singur ou). Sub aceste ofrande se aseaza hrean si usturoi, mirodenii si zahar, cuisoare si tamâie, busuioc, slanina si cârnati.

    

Traditii si obiceiuri de paste in Bucovina

                                         Traditii si obiceiuri de Paste in Transilvania


         Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.

Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa “noua” va avea noroc toata viata.

Traditii si obiceiuri de Maramureş

                Tratiţii si obiceiuri in Maramureş
       Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la bisericile de lemn si muzee la pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc.

            Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine. Aici, timpul nu este masurat in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor Pasti, a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun. Atunci cand isi termina munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea. Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si bucura de joc, de horit si de locurile in care s-au nascut. Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul,obiceiurile si oamenii se unesc intr-un dans care contureaza Maramuresul...

      Cel mai bun mod de a afla despre cultura maramureseana este de a insoti satenii in plimbari pe ulitele satului, pe cararile ce duc la imasurile inverzite,pe muntii si vaile ce inconjoara satele.

       

România

                         


                              România
        Munții Carpați  reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei. Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timokului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km și o lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia,Ungaria, Ucraina, România și Serbia.
          Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy(2.499 m), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de 1.014 m, în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m), iar înRomânia este vârful Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali.
           Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.

       Fauna României este una din cele mai bogate și variate din Europa, conținând specii rare sau chiar unice pe continent. În România există 89 de specii de mamifere, dintre care 1 este în pericol iminent de extincție, 13 vulnerabile.       Ca si vegetatia, fauna din Romania este bogata si variata, animalele fiind raspandite in stransa legatura cu zonele de vegetatie. De asemenea, vegetatia Europei sud-estice (stepe) se interfereaza cu caracteristicile Europei Centrale (paduri de foiase). Vegetatia si fauna din Romania se numesc invelis biopedogeografic.
In zona stepei (conditionata de continentalismul climatic) si silvostepei sunt caracteristice unele rozatoare, precum: soarecele de camp, harciogul, popandaul, iepurele etc. Tot in stepe, se intalnesc pasari precum: prepelita, vulturul plesuv de stepa, potarnichea si, mai rar, dropia. Totodata, stepa propriu-zisa are are in Campia Baraganului cea mai vestica pozitie. In acest caz, vegetatia naturala a fost inlocuita in mare parte de culturile agricole, si, cu toate acestea, fauna a ramas variata. Zona stepei sunt reprezentate de tinuturile de campie, dar si de partile mai joase ale podisurilor.     

Obiceiuri si tratidii de Paste in Moldova

                   

                           Obiceiuri si traditii de Paste

                  

     Moldova este  o bogata istorie, o tara populata, preponderent, de moldoveni (romani), cat si de multe minoritati nationale: ucraineni, bulgari, gagauzi, rusi, evrei, tigani, nemti, cehi etc. In acelasi timp, aici s-au pastrat multe traditii multiseculare. Neobisnuit poate parea faptul ca mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s-a sters din traditiile populare, ba din contra le-a imbogatit cu noi calitati, dandu-le un nou colorit si formand un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente in satele Moldovei.

     Oricit insa de pestrita nu ar fi populatia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. In Moldova fiecare oaspete este primit cu o deosebita caldura. Gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspetii sunt, de obicei, invitati in „Casa Mare”, o odaie traditionala in fiecare casa de la noi, unde se petrec toate sarbatorile.

Iaşi

                                              Iaşi

Scolile generale :

,,Alecu Russo"

,,Elena Cuza"

,,Alexandru Cel Bun''

,,Petru Poni''

Spitalele:

,,Sf. Spiridon''

,,Sf. Maria''

Universitati:

,,Alexandru Ioan Cuza"

,,Petre Andrei''

Biserici:

,,Biserica Alba''

,,Biserica  Sf. Niculai Domnesc"

 

Pestii

    


                                              
                                              Pesti


       Pesti se sarbatoresc pe data de 19 februarie pana pe data de 20 martie.
       Semn de apa, mutabil feminin  dominat de planetele Jupiter si Neptun, care se afla in propriul domiciliu. Mercur este in exil, Venus e in exaltare, iar Mercur se afla in cadere.
      
      Despre cei nascuti sub constelatia Pestilor traditia se spune ca obtin onoruri prin ei insisi, se ridica prin arte, stiinte sau literatura. Devin populari prin succesul operelor lor.