Traditii si obiceiuri de Paste in Oltenia
Dupa înviere, în Bucovina, Oltenia, Muntenia si mai putin în Transilvania, ca sa poata primi Pastele, cei care n-au fost la biserica trebuie sa se purifice, spalându-se ritualic cu apa în care s-au pus un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Astfel, ei împrumuta roseata oului - vitalitatea. Muntenii si oltenii pun ouale în apa dintr-un castron mai mare si se spala pe fata, iar bucovinenii obisnuiesc sa se frece cu oul pe obraji ca sa fie siguri de "transferul” rosetei. Banul se pune pentru spor, belsug si stralucire, iar oul, pentru rodnicie si fertilitate. Abia dupa acest moment ritualic, familia se poate aseza la masa.
Daca pâna în Joia Mare gospodina n-a avut ragaz sa pregateasca pasca si celelalte bunatati, traditia îi îngaduie sa termine pregatirile în Sâmbata învierii. Dupa ce termina de pregatit bucatele, ea umple cosul pascal, pe care capul familiei îl va duce la biserica.
Obiceiul se petrece diferit de la o zona la alta, bucovinenii si moldovenii având cea mai complexa si fastuoasa formula. În cos, la suprafata, se pun pasca, ouale rosii, cele încondeiate si "baba" (o pasca în forma de spirala, coapta într-o forma speciala, care lasa loc doar unui singur ou). Sub aceste ofrande se aseaza hrean si usturoi, mirodenii si zahar, cuisoare si tamâie, busuioc, slanina si cârnati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu