Traditii si obiceiuri de Paste in Banat
Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat acordându-i-se o valoare deosebită. Tradițiile de Paște din Banat sunt mai puține decât in alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos.
Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie.
De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta.
La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.
Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie.
De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta.
La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu